CCR, motivare privind inițiativa „Fără penali”: Interdicția este în marja de apreciere a legiuitorului

Judecătorii CCR au stabilit, în data de 9 aprilie, cu unanimitate de voturi, că inițiativa legislativă de revizuire a Legii fundamentale, care aparține USR, „Fără penali în funcții publice”, respectă prevederile constituționale.

În motivarea publicată miercuri de Curtea Constituțională se arată însă că aceste candidaturi nu pot fi blocate: „Considerentele citate nu exclud posibilitatea unei corelări în sensul ridicării criteriilor de integritate reglementate de legiuitor pentru miniștri la rang de criterii de eligibilitate de ordin constituțional pentru reprezentanții aleși ai poporului, cu condiția respectării condițiilor de proporționalitate dezvoltate prin aceeași decizie. Prin urmare, o astfel de măsură apare ca fiind una de oportunitate, în marja de apreciere a legiuitorului constituant”.

„Referitor la aspectele de proporționalitate și rezonabilitate ale unei astfel de măsuri,Curtea a reținut că „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni și a circumstanția sfera de incidență a decăderilor, interdicțiilor, precumși a incapacităților care rezultă din condamnare. (…) Legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicții cu caracter general — lipsa oricărei condamnări penale, așa cum este reglementat în prezent, și instituirea unei interdicții speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracțiunilor săvârșite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.”, precizează sursa citată.

Motivarea CCR precizează că măsura se poate aplica unei sfere limitate de condamnări penale și nu este o măsură perpetuă.

„Curtea constată că inițiatorii au circumstanțiat condiția propusă, în acord cu considerentele Curții Constituționale mai sus enunțate, în sensul că interdicția specială este în marja de apreciere a legiuitorului și este circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care se întemeiază pe criteriul laturii subiective și a pedepsei aplicate. De asemenea, interdicția nu este una îperpetuă, ci subzistă până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării. Ca urmare, în sensul deciziei Curții, „persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau (…) reabilitate (…) , persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege” pot fi alese în condițiile art.37 din Constituție modificat potrivit propunerii formulate. Așadar, nu poate fi reținută o restrângere a dreptului de a fi ales de natură să afecteze substanța acestuia și nici o lipsă de proporționalitate a măsurii propuse, de natură a fi asimilate unei suprimări a dreptului de a fi ales ori a unei garanții a acestuia, prohibite de art.152 alin.(2) din Constituție”, se arată în motivarea CCR.

În 21 septembrie 2018, USR a depus la Parlament a doua tranșă de semnături pentru inițiativa Fără penali în funcții publice, peste 780.000, îndeplinind astfel condițiile impuse de lege pentru declanșarea referendumului, respectiv 500.000 de semnături din 21 de județe.

Inițiativa „Fără Penali în funcții publice” propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având conținutul: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Constituția prevede în prezent, la articolul 37, următoarele: „(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României”.